Diversificarea alimentaţiei la sugar

          Am considerat necesară abordarea unui astfel de subiect pentru că este de obicei prima problemă majoră cu care se confruntă mămicile după ce a venit pe lume comoara. Este un subiect îndelung discutat pe forumuri şi pe această tema sunt liberi cu toţii să aibă o opinie. Partea tristă însă este că nu întotdeauna cei care dau sfaturi sunt avizaţi, sau, mai frecvent, avem de a face cu sfaturi din partea unor persoane a căror autoritate este doar experienţa personală. Dacă o mămică va veni să ne spuna că fetiţa ei mănâncă foarte bine sarmale la varsta de 8 luni, nu înseamnă că este o regulă de urmat.
          În principiu, nu ar trebui să fie foarte greu, pentru că şi în ceea ce priveşte trecerea prichindelului de la alimentaţia strict lactată la cea diversificată, este vorba de o serie de reguli simple, clare, justificate medical. Iar pornind de la aceste reguli, fiecare mămică are libertatea de a-şi folosi imaginaţia. Cel mai important în această etapă consider că ar fi înţelegerea acestor reguli. Principiile unei diversificări sănătoase au justificări medicale simple care pot fi înţelese şi de persoanele care nu au pregătire medicală, făcându-le astfel mult mai uşor de aplicat.
          În jurul vârstei de 5-6 luni copilaşul este într-o perioadă în care ritmul de creştere este atât de accelerat încât mesele de lapte nu mai sunt suficiente nevoilor sale. Pe de altă parte copilaşul este într-o perioadă de accelerată dezvoltare neurologică, astfel încât cu fiecare zi îşi descoperă fascinat spaţiul de viaţă. Noutăţile din alimentaţia bebeluşului sunt şi un mod de a-şi extinde interacţiunile cu mediul şi familia.

          Cu ce începem şi când

          Momentul începerii diversificării depinde în primul rând de alimentaţia precedentă. Sugarii care au fost hrăniţi exclusiv la sân nu vor primi alte alimente înaintea vârstei de 6 luni. Cei alimentaţi cu lapte praf vor fi pregătiţi pentru diversificare după 4 luni. Nu este indicată administrarea alimentelor înainte de această vârstă pentru că aparatul digestiv al copilaşului nu este suficient de maturizat pentru a face faţă.
          Primul aliment introdus este sucul de fructe diluat. Cel mai frecvent recomandat este mărul, sau în lipsa sa piersica decojită.
          Şi în acest moment aş face o paranteză pentru a preciza câteva principii care se vor aplica la introducerea fiecărui aliment nou: alimentul va fi introdus doar în plină stare de sănătate a copilului. Introducerea noului aliment se face progresiv, în funcţie de vârstă: mai lent la 4 luni şi mai rapid la cel diversificat la 6 luni. Alimentul nou introdus se va administra cu linguriţa, la începutul mesei, în cantităţi progresive, până când masa respectivă va înlocui complet laptele. Nu se vor introduce niciodată două alimente simultan: este necesar să ştim cu precizie ce alimente preferă şi pe care le respinge pentru a întrerupe administrarea doar a acelui aliment care nu îi place. Alimentul nou trebuie să fie PROPUS, NU IMPUS. Dacă sugarul respinge alimentul, vom reveni, cu prudenţă, după o pauză de 2-3 săptămâni.
          Revenind, după câteva zile de suc de mere, putem introduce şi puţină pulpă. Şi, crescând cantitatea administrată, vom reuşi în curând să administrăm doar măruţ la gustarea de la ora 10. Pentru a dispune şi de puţină variabilitate, putem încerca la scurt timp şi alte fructe: piersica decojită sau nectarina (NU banane: acestea sunt admise doar dupa vârsta de 8 luni).
          După ce am trecut cu bine de această fază, este rândul supei de legume. În perioada 4-8 luni vom putea folosi: morcov (NU în caz de constipaţie), fasole verde, spanac, dovlecel, mazăre boabe, ceapă (coaptă înainte şi se scoate din supă înainte de pasare), ardei gras, cartof (în cantitate mică, cu rol de liant). Ideal ar fi să propunem câte o legumă pe zi, astfel încât sugarul să se poată obişnui cu gustul fiecărei legume în parte.
          Supele pot fi oferite ca atare, sau ca supă-cremă. Se mai poate prepara, de asemenea, pireu de legume, preparat din legume fierte şi mixate, la care se adaugă puţin unt şi câţiva ml de lapte. Pireul de cartofi este recomandat doar după vârsta de 8 luni.
          Fără să mai pierdem mult vremea, putem trece la cărniţă. Aceasta trebuie să fie pui sau vita. NU porc. Carnea se fierbe bine şi apoi va fi pasată. Poate fi administrată în combinaţie cu supica de legume sau cu pireul de legume.
          Cerealele pentru bebeluşi sunt disponibile în comerţ şi în farmacii. Este interzisă administrarea grişului datorită conţinutului de gluten. Aceste cereale se pot amesteca cu lapte, dar nu este recomandată o concentraţie foarte mare. Trebuie să aibă consistenţa unei smântâni mai apoase. Preparatele care conţin cereale sunt bogate în calorii, dar în schimb sunt sărace în substanţe nutritive. Din acest motiv, dacă sunt administrate în cantitate mare vor determina creşterea accelerată în greutate, cu risc secundar de obezitate.
          Gălbenuşul de ou se administrează fiert tare, se introduce treptat după vârsta de 6 luni, în combinaţie cu pireul de legume. Iniţial se administrează un sfert de gălbenuş la două zile, iar apoi se creşte la o jumătate de galbenuş la două zile.
          După vârsta de 7-8 luni, poate primi şi brânzică de vaci, preparată în casă. Pentru a fi mai uşor acceptată de micuţ, se poate da în combinaţie cu pireul de fructe sau cu gălbenuş de ou.

          Ca o recapitulare de etapă, să vedem cum ar trebui să arate regimul alimentar al unui prichindel de 8 luni: la masa de dimineaţă lapte (la sân sau formulă). La gustarea de la ora 10 pireul de fructe. Prânzul va fi constituit din supă de legume şi piure cu cărniţă sau cu ou. La ora 18 se poate administra brânzică de vaci cu fructe sau lapte cu cereale sau banană. La cina lapte sau lapte cu cereale.

          Deoarece acest articol nu se doreşte a fi exhaustiv, mă limitez în această primă etapă la prima fază a diversificaţiei alimentaţiei. Etapele următoare, precum şi alte întrebări pe această temă am dori să le dezvoltăm pe îndelete într-un articol ulterior.

          Şi în final aş vrea să mai prezint o listă cu alimentele care sunt categoric interzise înaintea vârstei de un an:

• Laptele de vacă şi albuşul de ou - pot fi greu de digerat sau pot provoca reacţii alergice la copiii sub 1 an.
• Alimentele mici sau lipicioase îl pot îneca – alune, nuci, floricele de porumb, seminţe, struguri, morcovi cruzi, bomboane, caramele sau bezele.
• Mierea – poate transmite botulism (sistemul gastrointestinal al bebeluşilor până la 1 an nu este pregatit pentru a face faţă sporilor de botulism din mierea nepasteurizată).
• Nucile – pot provoca o severă reacţie alergică.
• Produse cu cafeină – creează agitaţie (nervozitate) şi scad absorţia calciului.
• Sucul de fructe nediluat (sucul de portocale mai ales) – poate fi prea acid pentru bebeluşi. Aşteptaţi până când bebeluşul a împlinit măcar 6 luni şi apoi diluaţi sucul cu apă.
• Sarea – rinichii sunt imaturi şi o metabolizează cu greu. Până la 1 an nu este necesară. Din acest motiv nu este recomandat să se dea bebeluşilor să guste din mâncarea adulţilor chiar dacă sunt interesaţi. Ca princiliu, până la vârsta de 3 ani, copilul nu trebuie să mănânce aceleaşi preparate ca ale adulţilor.